duminică, 30 aprilie 2017

STRESUL DINTRE ORGASME de Ana Mănescu

Autor: Ana Mănescu
ISBN: 978-606-763-015-2
Data apariției: octombrie 2015
Număr de pagini: 176
Format: 13×20 cm
Tip copertă: broșată
Colecție: Radical din 7

Se spune că nicio poveste bună nu ar începe cu „Mîncam o salată”. Drumul lui Robert începe exact cu această masă banală. De fapt, drumul său începe mult mai devreme, cu dragostea pentru muzică și cărți, un tată abuziv emoțional și o fostă prietenă care este vinovată pentru toate, desigur. Urmează o slujbă într-o corporație, insomnii și un drog nou, conversații în baie cu prietenul său cel mai bun, o relație cu neobișnuita elevă căreia îi predă lecții de vioară și o adevărată obsesie pentru imaginea femeii ideale.
Un roman despre identitate, anxietate și ispite, Stresul dintre orgasme caută să descopere acel greu de găsit lucru de care avem nevoie într-o lume grăbită.
„M-am născut stresat și tremurînd, dar îți garantez că nu a fost nimic față de ce a urmat. Tensiunea nu se eliberează niciodată, toate orgasmele, toate satisfacțiile sunt doar puncte maxime de încordare, fără să existe o explozie, fără să se elibereze elasticul, e întins, e întins, cît te mai poți întinde?”




Sunt strestă. Asta înseamnă stadiul al doilea. Încerc să-mi păstrez calmul. Al doilea orgasm va veni odată cu Quasar. Este clar. Sunt prinsă între cărțile Anei Mănescu.

Faceți cunoștință cu Robert, protagonistul 'stresat' al cărții, un împatimit al lecturii si al muzicii. Cel care predă lecții de vioară. Cel care a fost părăsit de prietenă. Cel care suferă de insomnii. Cel care își împarte viața între două fete și un drog.

El este Robert. Robert, cel care mânca o salată.



Domnul Paraschiv și a lui fiică timidă, Iana, impulsionați de dorința de a învăța să cânte la vioară, apelează la al nostru Robert, care nu mai mânca salată (probabil o terminase). Sub aparenta relație elev-profesor se naște scânteia: ea- fragilă și copilăroasă, el- instabil, dezorientat.


Instabil emoțional și cu o intensă percepție pentru femeia ideală, Robert se trezește prins între două femei, Candy și Iana. La o primă analiză, cele două par atât de diferite, ca ziua și noaptea. Singurul lucru care le leagă e Robert, ce nu poate renunța la niciuna.


Candy, iubitoarea de bomboane, mi-a părut misterul absolut. Apare brusc și dispare tot în același mod. Pe parcursul cărții m-am întrebat de zeci de ori dacă ea există și nu-i vreo plăsmuire a minții lui Robert. Iana în schimb, mi s-a părut cât se poate de umană, cu tot cu răbufnirile ei, cu tot cu plânsul și râsul ei.
Insomniile lui Robert și al său drog. Big Orgasm. Big O. Bigo. Drogul ce-i vindecă aparent insomniile. Drogul ce îl unește și îl desparte de prietenii lui.


Pare că vorbesc despre un personaj fantezist, nu? Ei bine, nu este așa. Robert este cât se poate de uman. Părți din el pot trăi în oricine, poate chiar în noi. Am apreciat mult 'Teoria Omului Stresat' pe care am regăsit-o în roman. Aparent toți ne naștem stresați, așa ne este firea și oricât de intens ar fi orgasmul existenței noastre sau oricât de aprig am încerca să ne scuturăm de el gustând din plăcerile vietii, adevărul este că nu putem scăpa de acest stres ce-l purtăm ca pe o a doua piele. 


A fost o muncă titanică să selectez citatele care m-au impresionat ținând seama că au fost foarte multe pasaje sublime.


  • "În noaptea aceea a început insomnia care avea să mă țină treaz. Mereu, cred. Mereu. Sunt o epavă. M-am născut stresat. Sunt o epavă, o epavă și am încetat să dorm când aveam treișpe ani."
  • "M-a făcut să simt și să îmi dărâm agresiv toate gardurile și să le calc în picioare și să urlu de pe ruinele lor."
  • "Și nu am știut cum era. Dacă frumos sau trist. De ce nu ambele? De ce trebuie să alegem mereu? De ce nu poate fi totul, deodată?"
  • "-Uneori ai nevoie de lucruri simple, Robert. Ai nevoie să pierzi timpul și să nu te gândești la ale tale."
  • "Sunt un filosof ratat. Am toate întrebările, am și toate răspunsurile, doar că nu știu mereu cum să le potrivesc."
  • "Suntem oameni cu dependențe, cu insomnii și cu mult prea multe căderi nervoase. În filme sau în cărți am fi fabuloși."
  • "[...] văzusem multe povești în privirea sa, nu aveau de unde să vină dacă nu din cărți. Abia mai târziu aveam să aflu că erau mai multe decât observasem. Și toate îi aparțineau."
  • „Data viitoare când mă va întreba cineva cum mă cheamă, îi voi spune că sunt o epavă și că de pe epave s-a șters de mult timp numele.”
  • „Femeia perfectă e declicul minții. Te face să ieși din tine și să vrei să fii varianta ta cea mai bună. Te scapă de toate complexele și temerile. Dar nu de eliberare aveam nevoie, nu de haos, ci de tot ceea ce însemnau Candy și Iana, de tensiune perfect plănuită. Ziua era astfel a ordinii și a muzicii: vioara, copila, imperfecțiunile și lumina din ele.”



Am tot încercat să-i găsesc romanului o imperfecțiune, dar în zadar a fost încercarea mea. Poate doar mărimea. Știu, se spune că mărimea nu contează niciodată, dar când vine vorba de cărți nu strică un număr mai mare de pagini. 
Am iubit faptul că fiecare capitol purta un nume sugestiv și că acestea se deschideau cu câte un set complet de citat dintr-o altă carte+câteva versuri din melodii ale unor trupe pe care le iubesc precum: Placebo, Pink Floyd sau Muse.




Titlul și coperta, pe lângă faptul că prevestesc un orgasm pe cinste, sunt și foarte înșelătoare. Te fac să crezi că te așteaptă un roman romantico-erotic. Vei avea o mare surpriză dacă la asta speri.
Ce roman ar putea începe cu "mâncam o salată" și să se termine cu "gândac de bucătărie."? Unul tulburător, profund, unde domină frământările interioare, stresul, mult stres, insomniile, orgasmele, dialogul alert, bigo, emoțiile, anxietate, iubirile, artă și foarte mult stres. Toate acestea și nu doar atât în 170 de pagini ce formează un roman orgasmic, cu manifestări psihologice, filosofice și trăiri sufletești.




Cărțile Anei Mănescu pot fi adoptate de pe site-ul editurii Herg Benet la un preț promoțional!

Mulțumesc editurii Herg Benet pentru roman! 
Scurt mesaj către autoare: "Mai zi acolo despre femei și cărți, că-mi place" (p.68)
Nota: 5/5


*pozele cu cartea și pasaje din ea îmi aparțin și în eventualul caz în care le preluați să menționați sursa*
Sursa celorlalte poze: google imagini